Am 47 de ani și abia acum am descoperit că îmi place să fiu privită

Am 47 și abia anul ăsta am înțeles ce mă excită cu adevărat. Și nu e soțul meu, deși îl iubesc. E ideea că mă privește cineva pe care nu îl cunosc. S-a întâmplat vara trecută, la mare, la Vama Veche, eram pe terasă într-o rochie nu spectaculoasă, normală, și un tip de la masa vecină s-a uitat la mine cinci secunde mai mult decât trebuia. Cinci secunde. Atât. M-am întors în cameră și am făcut sex cu soțul meu cum nu mai făcusem de zece ani. De atunci, fanteziile mele s-au mutat. Nu mai e despre el. E despre a fi văzută. La piscină, la o petrecere, oriunde. Suntem vanilla, douăzeci și doi de ani împreună, trei copii (cel mare la facultate la Iași). Nu am fost niciodată în lifestyle. Nu știu nici dacă vreau 'să fac' ceva. Vreau doar să fiu privită ca o femeie cu greutate într-o cameră, nu ca 'mama lui Cristi'. Cum vorbești despre asta cu un om care crede că viața noastră sexuală e fină? Și e ok să vreau doar privirea, fără restul?