Săptămâna trecută a venit acasă cu un parfum care nu e al ei și nu am întrebat nimic
Săptămâna trecută a venit acasă pe la 1 noaptea. Uberul a oprit jos, am auzit ușa de la mașină. A intrat în bucătărie să bea apă fără să aprindă lumina mare, doar aia mică de la hotă. M-am dus să o pup pe frunte și mirosea a alt parfum. Nu unul scump, ceva oriental ieftin, genul ăla de la duty free Otopeni. Ea folosește Chanel de zece ani. Punct. Nu am întrebat nimic. M-am întors în pat. A doua zi a făcut omletă cu telemea ca în fiecare sâmbătă. [B44] eu, [F40] ea, casatoriți de șaisprezece ani, băiatul la liceu Tonitza, fata mai mică. Locuim în Floreasca de opt ani. Suntem în lifestyle, dacă se poate numi așa, intermitent, vreo trei episoade pe an, cu reguli pe care le-am scris efectiv pe o foaie acum cinci ani și pe care nu am revizuit-o niciodată. Acum stau la birou la Pipera, e marți, și mă uit la mesajele ei pe whatsapp și nu deschid niciunul. Frate, nu vreau să știu. Sau vreau? Nush. Ce faci cu informația pe care ai mirosit-o dar nu ai cerut-o? Și de ce mi-e mai frică să întreb decât să nu știu?